Iertare

Foto: Alex Mazilu

Am văzut într-un film, o scenă foarte interesanta… nu mai ştiu cum se numea  filmul, dar nici nu cred că e aşa de important. Filmul începe cu o pilda:  Se spune că în tradiția evreiască exista un fel de ritual de iniţiere al copiilor. Aceştia sunt puşi în faţa unei scări înalte, iar tatăl îi cere fiului să se urce pe prima treaptă şi îi spune: “Sări şi eu te voi prinde”. Copilul sare,  iar părintele îl prinde. Apoi, acesta îi cere să se urce pe a doua treaptă spunându-i: “Sări şi eu te voi prinde”. Copilul ascultător execută saltul iar părintele îl prinde. Tatăl ii cere copilului sa se urce şi pe a treia treaptă spunându-i acelaşi lucru: “Sări şi eu te voi prinde”. Se întâmpla la fel până la ultima treaptă. Când tatăl îi spune: “Sări si eu te voi prinde”. Copilul sare şi tatăl se ferește. Copilul se ridică cu faţa plină de sânge, iar tatăl îi spune: “Să îţi fie învățătura de minte”.

Mi-a plăcut această scurtă istorisire, nu pentru duritatea lecției, ci pentru că ea relevă mai multe aspecte ale comportamentului uman, în genere, şi are mai multe aspecte moralizatoare, oarecum. În primul rând prin exemplul ultimei scări, am înțeles că trebuie să ai încredere în oameni, fie ei îndepărtați, fie ei apropiați sau foarte apropiați, dar trebuie să știi cât de mult  să  să pui urma de îndoială la momentul potrivit. În acelaşi timp, se poate înţelege şi că, dacă eşti mai “sus” (într-o stare de bine),  în societate sau în dragoste, de ce nu, cu cât crezi că eşti mai încrezator că nu se poate întampla nimic, să te gândeşti că nu ştii de unde poate veni o palmă care te poate duce atât de jos, încât vei fi rănit.

În continuarea acestei idei, mă gândesc de multe ori că în viaţă ne facem atât prieteni cât şi duşmani.

Este normal ca cei care te invidează sau te urăsc, din diverse motive, să iţi dorească răul şi nu de puţine ori aceştia îl şi fac, dar nu reacţionezi la fel de nervos, nu suferi atât de tare, pentru că ştii că asta a urmărit, decât dacă ar veni de la un prieten. Este foarte dureros atunci când un prieten iţi face rău sau te dezamăgeşte, poate involuntar. Prietenul în care ai atâta încredere. Prietenul de care eşti atât de sigur că nu iţi va face niciodată rău. Când acesta iţi face un rău, cât de mic, atunci doare mult mai tare decât o lovitură mult mai puternică din partea unei persoane care ştii că nu te agrează. De ce? Pentru că nu te aştepţi, pentru că încrederea a fost zdruncinată. Dar, este prietenul tău, a greşit, te-a durut, poate a scăzut încrederea în el, îl priveşti altfel.

Aici intervine iertarea. Poţi să îl ierţi? Şi dacă îl ierţi, poate iertarea ta să şteargă orice urmă de îndoială referitoare la persoana lui. Poţi să îl ierţi în aşa fel încât să ai aceeași încredere pe care ai avut-o în trecut?

Pentru că asta ar însemna iertarea, în fond.

Nu cred în iertarea de genul: “Te iert, dar nu pot să uit”. Iertarea este aceea în care dai o nouă şansa unei persoane fără să te mai uiţi înapoi. Bine, să zicem că ai acea dragoste pentru persoana respectivă şi ai puterea să ierţi. Dar, dacă greşeşte din nou. O mai poţi ierta a doua oară? A treia oară? Cât poţi să îi ierţi? Cât de departe poate merge iertarea? Am auzit, la un moment dat, din partea unei persoane faţă de care am greşit într-o anumită proporţie şi faţă de care mi-am cerut iertare, expresia des uzitată la noi,” Eu nu sunt Dumnezeu să te iert, te pot scuza, poate…” E drept că iertarea lui Dumnezeu este infinită, dar oare asta ne face pe noi incapabili de iertare? Totuşi suntem clădiţi după chipul şi asemănarea Lui.

Am scris aceste rânduri într-o manieră puţin diferită decât v-am obişnuit. Mărturisesc că textul acesta stă de mult în categoria ciorne, dar o anume postare citită de curând m-a făcut să îl public. În respectivul articol, autoarea spunea că de multe ori îţi este frică să îţi ceri iertare pentru că, poate, nu vei fi iertat. Eu am comentat acolo scriind, dacă nu îţi ceri iertare, cu siguranţă, nu vei fi iertat. Aşa că  cer iertare persoanelor cărora le-am greşit şi prin acest text. Gânduri bune, tuturor!

 

Achilianu, Ada Pavel, Adrian Voicu, Alex Mazilu, Altcersenin, Ana Usca, Anca,  Arcadia, Blog Simplu, Blogolumea, , Buimacii, Bogdan Onin, Caius, Carmen Negoiţă, Cati Lupaşcu, Cristi, Cristian Dima, Călin Hera, Consiliu, Flavius Obeadă, Florin Moroşan, G1b2i3, Gabitzu, Gabriela Elena, Gabriela Ilieş, Gabriela Neagu, Gabi Savitsky, Gând licitat, George Valah,  Giana, Ioan Sorin Usca, Link Ping, Lora, Madi, Manole, Melami, Mirela Pete, Nabadaiosul, Nice, Adela, Photographis, Laura Driha, Secret, Simion Cristian, Stropi de suflet, Teo Negura, Theodora, Verovers, Vania, Vis şi realitate,  World of Solitaire, Zamfir Pop.