Năbădăiosu` şi muzica

De multe ori, Năbădăiosu` era nevoit să petreacă câteva ore, seara, în restaurantul unde lucra mama lui. Acolo era lumea lui, alături de prietenul lui, Radu, fiul şefului de unitate cu care se juca prin toate camerele hotelului. Când acesta lipsea, Năbădăiosu` era atras de muzica bandului ce menţinea atmosfera în restaurant. Primise o mandolină cadou şi cum avea ocazia era prezent şi el pe scenă. Solişti bandului îl iubeau şi îl considerau membru de onoare al trupei, oferindu-i locul lui special, lângă baterist. Acolo cânta fiecare dintre melodiile timpului. Deliciul spectatorilor era momentul când se cânta Drumurile noastre toate, iar micuţul se ridica din locul lui şi se apropia de solist cântând cu multă patimă. Avea chiar şi locul lui la masa muzicanţilor, unde primea sucul şi chibritul prin care imita marii fumătorii, trăgând cu patimă din băţul cu fosfor la capăt. Într-una dintre serile speciale, copilul fu chemat la una dintre mese, unde un client, admirator îi ceru să îl încânte cum ştie el mai bine. Îşi lua mandolina şi începu să cânte, imitând solistul principal, Ghiţă.
- Bravos, puştiule! Dan Spătaru ar fi încântat să te audă.
- Cine? Nu am auzit de Dan Spătaru.
- Cum? Păi acestă melodie este cântată de el.
- Greşiţi! Drumurile noastre toate, e cântecul meu şi al lui Ghiţă.
Toţi participanții de la masă izbucniră într-un hohot de râs privindu-l pe micuţ cu simpatie, iar el, în naivitatea lui nu înțelese un asemenea amuzament. Gândurile acestea îi zburară însă după ce primi ciocolata cu care se lăudă colegilor de trupă.
- Aveţi noroc cu mine! Uite, eu am primit ceva pentru talentul meu.
- Păi da! Eşti vedeta noastră.
Ada, Alex Mazilu, Altcersenin, Ana Cazacu, Ana Usca,Anca, Andrei, Blue Caffe, Caius, Cammely, Carmen, Călin Hera, Cristi Dima, Cristi Lisandru, Consiliu, Cati Lupaşcu, Dale de cultura, Dispecer, Dispecerita, Erase Rewind, Flavius,Florin, Flory, Fosile, Gabriela Elena, Gabi Ilies, Gabi, Geanina, George, Gând Licitat, Giana, Gigi, G1B2I3, Hai ca se poate, Hai la plimbare, Ioan Sorin Usca, Keltoi Land, Laura, Lu, Luka, Madi, Maria Popart, Melami, Mika, Mikael, Melicovici, Mirela, Mnealui,Natasha, Nice, Orfiv, Adela, Se-cret, Snake, Sînzi, Simion Cristian, Stropi de suflet, Teo Negură, Theodora, Umograf, Vania, Virtual Kid, Vis si realitate, World of Solitaire şi Ziarul de la 5.
Trackbacks
- Cei 50 centi cantaresc acum cu 30 kg mai putin « Gabriela Elena
- Două mâțe Serafine! « Mirela Pete. Blog
- BRAŞOV – PANORAMĂ DE LA TURNUL ALB (2) « Carmen Negoiţă FOTOGRAFII ŞI GÂNDURI
- Şi eu? | Nataşa
- PAstilele (etapa a VII-a) « Călin Hera. PA-uri şi mirări
- Inevitabil | اBlog Feminin
- Marie Bashkirtseff, Paul Signac, pictori nascuti in 11 noiembrie « my heart to your heart
- Seful Jandarmeriei Capitalei demis pentru ca nu a intervenit in forta la mitingul politistilor din 24 septembrie « Hai ca se poate!
- Joyce Mansour (1928-1986) – Trăiam… « Orfiv
- Serbarea | Caius
- Toamna, voi, poezie, arte și cromatică vie « Mirela Pete. Blog
- Măria | Amour de jour
- Se implinesc 15 ani de la moartea Seniorului « Hai ca se poate!
- Anticipată troienire «
- Povara învăţăturii « Cati Lupaşcu. În oraşul de cuvinte
- Basescu vrea sa o recompenseze pe Anastase pentru ca a FURAT BINE « Dum spiro, spero
- Cornelis van Haarlem (1562 – 11 noiembrie 1638), pictor olandez « my heart to your heart
- Bântuiţii « Gabriela Elena
- Prinţesa calomniată | Ioan Usca
- Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 141 | Ana Usca
- Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 22 | Ioan Sorin Usca
- Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port… « Noaptebunacopii's Blog
- Năbădăiosu` şi muzica - Ziarul toateBlogurile.ro
- Zâmbesc. Ce îndrăzneală! « Blogul lui Teo Negură

Amprente Literare












hi hi, nu mai ai chef de scris, bag seamă!
Uikend plăcut, Cristinel!
Nu e vorba de chef Giogi… dar nu mai am timp.. de fapt am fost foarte ocupat în aceste ultime două săptămâni şi am decis să nu mai scriu chiar în fiecare zi… O dată la două zile mă străduiesc totuşi să scriu…. Uikend plăcut şi ţie!
Servus Cristi.
Cred ca la Nabadaiosul tau i-ar place sa cinte la chitara si niste piese de-a lui Cat Stevens si sa vada si (PIIIING) niste Pietre 3.
Mult bine,
Alexandru.
Sigur îi va plăcea… vin acum!
Mi-l şi imaginez pe Năbădăiosul abia zărindu-se printre tobele pe lângă care stătea, strângând la piept mandolina. Păi de ce să stea el acolo în spate, când putea foarte bine să stea în faţă şi să mai facă şi spectacol? Să înţeleg că aceea a fost prima ciocolată câştigată prin muncă?
Acolo era locul lui special amenajat. Venea în faţă doar când era una din melodiile lui preferate, aşa ca o vedetă. A mai câştigat şi cu alte ocazii astfel de prime…
e cântecul lui, da? Ei, nu-i furați copilului plăcerea!
Mi-ai descrețit fruntea cu textul acesta.
O seară bună să ai și tu!
Mersi Ada. Eu îţi spun bună dimineaţa pentru că aseară nu am mai reuşit să vizualizez nimic datorită oboseli. Mă bucur că te-ai amuzat citind această istrioară.
Si uite asa Nabadaiosul devine dezinvolt, iar pe cartea sa de munca, ciocolata figureaza ca prima retributie…
Citind mi-am amintit si eu multe din copilarie …
Păi cam asta e ideea de a trezi amintiri din copilăria fiecăruia. M-am amuzat cu cartea de muncă. O zi frumoasă, Gabriela!
E distractivă, are și o doză de amintiri din copilărie, nu-i așa?! Sau ceva ce seamănă cu o amintire, sau poate cu o pasiune mai veche…Mie așa îmi pare. Are farmec!
Aşa este, sunt amintirile unui Năbădăios în care sper eu să vă regăsiţi cu toţii. Mersi mult Mirela!
“Greşiţi! Drumurile noastre toate, e cântecul meu şi al lui Ghiţă.” ; “Aveţi noroc cu mine! Uite, eu am primit ceva pentru talentul meu.” – Fenomenale replicile unui copil! Nabadaiosu’ asta mic avea si umor.
Imi cam place de Nabadaios. (sper sa nu intru la pedofilie)
=)) Năbădăiosu` acum e mare aşa că nu se pune problema aceasta. Da avea umor pentru că a fost crescut printre zâmbete…
Hmmm…deci e si un Nabadaios mare. Si a crescut printre zambete. Are si umor. Suna din ce in ce mai interesant…
) Dar ce ma fac daca raspunsul o fi da? O sa fie si mai interesant. Ma simt starnita in interes
).
:



Ma-ncearca asa o curiozitate “existentiala”…oare Nabadaiosu’ ala mic care acum e mare, o fi nabadaios ? :lol
Iete ce-mi trecu’ prin cap
Ieri a fost Nabadaios
Astazi este si duios
A crescut cu zambetele
Ca sa-l placa fetele
Are-un suflet minunat
Se pricepe la cantat
Stie si sa scrie bine
Se desprinde de multime
Am venit, am comentat
Te-am pupat si am plecat.
P.S.: Nu ma pricep la scris versuri, dar ai vazut ce le am ?
)=))
Copilăria cât de năbădăioasă şi năzdrăvană ar fi ea, tot inocenta rămâne, e dragoste, e floare, e surâs, miracol, lumină, joacă, bucurie, linişte…
Iubesc copilul din fiecare adult !
Sfat: nu lăsa să adoarmă copilul din tine !
Gânduri pline de lumină, cu drag Lu !
Întodeauna când îmi scrii mă luminez la faţă, Lu. Ai un farmec aparte care mă încântă. Aşa este, trebuie să păstrăm copilul din noi şi poate şi puţin din naivitatea şi puritatea unui copil. O zi minunată îţi doresc!
Imi inchipui ce dictie aveai cu poarta de hochei in gura…
Da-i bine ca ai invatat de mic sa cinti,e bine la drum.Si cum tu esti destul de des pe drumuri…
Nu stiu cit din el esti tu,dar in mod sigur o buna parte din tine,a fost el.
Mult bine,
Alexandru.
Categoric că îl păstrez pe Năbădăios în mine şi da, cânt. Cânt de fiecare dată când îmi vine. Pe stradă, sub duş sau cu prietenii la chitară.
Multe urări de bine şi ţie, Sandule!
Cat de simple si de curate sunt intamplarile petrecute la varsta copilariei!
Aşa este! Când eşti copil lucrurile sunt mult mai simple şi la fel şi sistemul de valori. Odată cu vârsta tindem să le complicăm. Bine ai venit pe aici!
Simpatic foc Nabadaiosu’!
frumusetea ideii si talentul narativ este clar ca vin dintr-un suflet curat. Sa ai o zi minunata Cristian!
Mulţumesc mult pentru aprecieri, Carmen. O zi minunată şi ţie şi sper să ajung mai des să te citesc…
in copilarie cand am descoperit melodia asta am ascultat-o pana am stricat banda la caseta….
P.S te-am adaugat la blogroll:)
Bine ai venit Mihai. Şi eu ascultam una într-una… era de altfel melodia mea…
Năbădăiosul are momentele sale de graţie, trebuie să recunoaştem. M-a surprins plăcut şi reîntâlnirea muzicală cu Dan Spătaru. O melodie pe care nu mă sfiesc să o numesc nemuritoare… Da, tizule, drumurile noastre, poate, se vor întâlni vreodată! O zi bună să ai!
Cât de curând… cât de curând se vor întâlni şi abia aştept. Dan Spătaru e nemuritor, nu doar melodia. O zi minunată şi ţie şi Geaninei!
pai, na! Cum sa nu stie ei ca era cantecul tau si al lui Ghita!
Mi-a facut placere sa reascult aceasta frumoasa piesa; o zi cat mai frumoasa!
Mulţumesc mult. Păi na Năbădăiosu` şi Ghiţă au făcut melodia celebră…
Lunganule, unde sunt dintisorii Nabadaiosului?
M-am distrat citind, am “vizualizat” bine scena. Si mna… uite ca promitea de mic!
Pupicei!
ihihi… MIca Prinţesă nu a fost ştirbă când a fost mică, mică? Promitea sigur că promitea… să vezi ce fain cântă acum. Pupicei şi îmbrăţişări cât încape
Hihihihi! ba da.. ea ii dadea dintisorii pe care ii scotea, Zanei Maseluta!
Si cam stiu eu cum canta Nabadoiosul acum!
O altă aventură a Năbădăiosului care ne stârnește zâmbetul de fiecare dată când lecturăm rândurile scrise despre el, pentru el. Trebuie să recunoaștem că este înzestrat cu talent nativ peste normă. Mulți dintre noi am fost nevoiți să petrecem ore întregi alături de unul din părinți, la locul de muncă . pentru Năbădăios acest fapt este un prilej de bucurie.
şi în considerau – s-a strecurat o mică eroare de tastare
Să ai zile pline de frumos alături de cei dragi!
Avantajul Năbădăiosulul a fost un loc de muncă al mamei reuşit. Ce să mai zicem de al tatălui care era ceferist şi Năbădăiosu` se plimbă cu locomotiva… Dar asta într-un alt episod
Gânduri bune şi vouă!
excelent. Pana la urma interpretarea si farmecul fac totul intr-un spectacol. Stia el, Nabadaiosul, ce stia!
A avut tehnică de mic ştia ce doreşte publicul. O zi clujeană cu soare, Gabi!
Intr-adevar ! Nabadaiosul este un copil, copilul din noi care iubeste muzica, dar spre deosebire de multi altii din ziua de azi, muzica usoara romaneasca, fara pociri de cuvinte nepronuntate corect si cu precadere in limba engleza, o limba pe care de-abia un englez get-beget o poate uzita corect…
Este adevarat ca gusturile fiecaruia sunt deosebite si nu se discuta dar, in vremea Nabadaiosului, muzica usoara romaneasca ne era atat de familiara incat ne regaseam fiecare in ea, ne indentificam fiecare cu interpretul, ne reprezenta pe fiecare dintre noi. Era talent, era originalitate, era traire si realism; dar mai ales nu era play-back (nimeni nu stia in acea vreme de asa ceva), se canta cu patos, in fata microfonului sau fara microfon de multe ori ca “nu mergea statia…”.
Nu era doar expunere de nuri si silicoane, botox si colagen, gesturi obscene care imita copulatia (imi cer scuze pentru duritatea exprimarii), nu era doar…”sectia gemete si suspine de la Hot line ! Nu erau voci necizelate si false, exprimari confuze de parca ar fi “halit lana uda” sau falsitati afone si scrasnete d bomfaier…
Pe drept cuvant, era vremea Nabadaiosului, primindu-si pe merit si…”sudoarea fruntii”, cu talent, dulcea bucata de ciocolata ! Era ceva ! Era mai mult decat contravaloarea prestatiei band-ului pentru seara respectiva ! Era recompensa debutantului pentru originalitate, talent si mai ales traire autentica si in premiera!
Cristian, oricat am parea de…”retro” in aprecierile noastre calitative, oricum acea vreme a duat muzicii usoare romanesti cei mai buni cantareti, a inzestrat patrimoniul cultural al muzicii uoare romanesti cu cele mai bune hituri care supravietuiesc si astazi si pe care le fredonezi cu aceeasi fervoare, cu aceeasi emotie de premiera…
Aşa este… pe vremuri şi acum apreciem şlagărele care într-adevăr au făcut istorie. Dacă mergi pe la Teo Negură vei vedea că printre prieteni, noi apreciem muzica bună şi părerea enunţată de tine, chiar dacă vulcanică o împărtăşim şi noi în aceaşi măsură. Mulţam fain de trecere, prieten drag!
Mai dragilor, am zambit la Teo si rad la tine, nemailuand in calcul “tachinarile amoroase” din comentarii
*vad ca nici nu mai e nevoie de leapsa pentru promovarea muzicii romanesti
Şi eu şi Teo suntem melomani şi ascultăm numai muzică bună. Mai trebuie să şi zâmbim şi să râdem…
http://cammely.wordpress.com/2010/11/11/logica-fricii/
Ok, atunci să zâmbim.
Azi sunt trista … pana si dan Spataru m-a intristat … o noapte buna
Îmi pare rău că eşti tristă…. Năbădăiosu speram să te înveselească niţel…
Faină poveste.Am dezvoltat deja o simpatie pentru acest Năbă.Sper că mai cântă și astăzi.Și dacă numai în timpul liber e bine.
Cântă, sigur că da. Acum are o chitară adevărată
Frumos, ma Cristi, dar ma asteptam sa spui si cum “jelea” Nabadaiosu’ “bui-bui-bui”, pe cantecul lui Oscar Benton:
Mi-a placut, ma dragule
Ce tare esti iubitule! Mi+ai făcut o super bucurie cu melodia asta… mi+ai adus aminte de începuturile prieteniei noastre când mi-o dedicai la radio… Mă bucur că ţi-ai amintit că îmi place. Te îmbrăţişez cu drag!
Hahaha, nebunule!
Cine se aseamănă se adună… completarea o va face Mica Prinţesă!
Mica Printesa nu mai are ce completa! Doi frumosi nebuni care imi sunt foarte dragi! Astia sunteti voi. Dar na, nici eu nu ma las mai prejos.
Mi se pare corespunzător: tu şi Ghiţă în cântaţi, era cântecul tău şi al lui Ghiţă.
Exact… cum să insinueze cineva altceva? Până când?
Păi nu?
Apropo, e superbă poza!
Mulţumesc Adela… şi pe mine m-a amuzat când am descoperit-o şi mi se pare potrivită pentru acest text…
Artist Năbădăiosul! se conturează foarte fain ca şi personaj! îmi place!
Mă bucur Giogi că îţi plac aventurile acestui Năbădăios… mai şi râdem puţin… nu numa siropuri